Ce este hipoacuzia?

Hipoacuzia, cunoscută și sub numele de pierderea auzului, este o scădere parțială sau totală a capacității de a auzi sunete. Această afecțiune poate afecta una sau ambele urechi și poate varia de la ușoară la severă. Persoanele cu hipoacuzie pot avea dificultăți în a înțelege vorbirea, mai ales în medii zgomotoase, și pot fi nevoite să mărească volumul dispozitivelor audio pentru a auzi clar.

Cauze ale hipoacuziei

Hipoacuzia poate fi cauzată de factori variabili, clasificați în funcție de locația problemei în sistemul auditiv:

1. Hipoacuzie de transmisie (conductivă):
   • Aceasta apare atunci când sunetele nu pot fi transmise eficient prin urechea externă sau mijlocie către urechea internă. Cauze comune includ:
     • Infecții ale urechii (otită medie)
     • Blocajele canalului auditiv extern (cumul de ceară, corpuri străine)
     • Probleme ale oscioarelor (otoscleroză)
     • Perforația timpanului
2. Hipoacuzie neurosenzorială:
   • Acest tip este cauzat de probleme la nivelul urechii interne (cohlea) sau al nervului auditiv care transportă semnalele sonore la creier. Cauze includ:
     • Îmbătrânirea (presbiacuzia)
     • Expunerea la zgomote puternice pe termen lung
     • Boli genetice
     • Infecții virale (rubeola, meningita)
     • Leziuni la cap
     • Ototoxicitatea (efecte secundare ale unor medicamente care afectează auzul)
3. Hipoacuzie mixtă:
   • Aceasta implică atât o componentă de transmisie, cât și una neurosenzorială. Poate apărea, de exemplu, când o persoană cu otoscleroză dezvoltă și pierdere de auz neurosenzorială.
4. Factori neurologici și centrali:
   • Unele forme de hipoacuzie pot fi legate de probleme la nivelul căilor auditive centrale sau ale creierului.

Diagnosticul și tratamentul hipoacuziei

Diagnosticul hipoacuziei implică un examen fizic, istoric medical detaliat și teste auditive, cum ar fi audiometria, care măsoară capacitatea de a percepe diferite frecvențe și intensități ale sunetului. Alte investigații pot include imagistica medicală și teste pentru funcția nervoasă.

Tratamentul depinde de cauza și severitatea pierderii auzului. Opțiunile pot include:

• Medicație sau intervenții chirurgicale pentru probleme medicale tratabile (de exemplu, infecții, tumori, probleme ale oscioarelor).
• Aparate auditive pentru amplificarea sunetelor la persoanele cu hipoacuzie neurosenzorială.
• Implante cohleare pentru cei cu pierderi auditive severe care nu beneficiază de aparate auditive.
• Terapie auditiv-verbală și alte forme de reabilitare auditivă pentru a ajuta pacienții să se adapteze la pierderea auzului.

Gestionarea hipoacuziei este esențială pentru menținerea unei bune calități a vieții, comunicării eficiente și prevenirea izolării sociale.