Paris – primul Congres IREV: "De la neuron la pacient: viitorul otoneurologiei vestibulare"

În perioada 2–3 octombrie 2026, Parisul a găzduit primul congres organizat de IREV – Institut de Recherche sur l’Équilibre et le Vertige, o întâlnire științifică internațională dedicată cercetării sistemului vestibular și viitorului otoneurologiei.

Sub tema „De la neuron la pacient. Viitorul otoneurologiei vestibulare”, congresul a reunit cercetători, medici și specialiști din centre de referință internaționale, într-un dialog între cercetarea fundamentală și practica clinică.

Societatea de Vertij, Tinitus și Hipoacuzie din România a fost reprezentată de Dr. Ioana Alexandra Vodă, Dr. Diana Mihai Coman și Dr. Alexandra Marc. 

Congresul inaugural al IREV – Institut de Recherche sur l’Équilibre et le Vertige a reunit comunitatea științifică internațională în jurul unei direcții esențiale pentru medicina contemporană: transformarea descoperirilor fundamentale în soluții concrete pentru pacient.

Societatea de Vertij, Tinitus și Hipoacuzie din România a fost alături de IREV, susținând această primă ediție și reafirmând angajamentul pentru dezvoltarea colaborărilor științifice internaționale. Participarea noastră a reprezentat mai mult decât prezența la un congres de prestigiu. A fost o nouă etapă într-un parteneriat construit în timp, prin schimb de experiență, încredere și dorința comună de a contribui la progresul otoneurologiei vestibulare.

De la cercetarea fundamentală la medicina viitorului

Titlul congresului: "De la neuron la pacient. Viitorul otoneurologiei vestibulare", surprinde foarte bine direcția în care evoluează acest domeniu. Pentru a înțelege mai bine vertijul și tulburările de echilibru, este nevoie să privim dincolo de simptome, către mecanismele neuronale, circuitele cerebrale și procesele complexe prin care organismul integrează informațiile senzoriale.

Programul științific de la Paris a oferit o perspectivă amplă asupra acestor provocări, reunind teme de cercetare fundamentală și aplicații clinice inovatoare.

Printre direcțiile de interes s-au numărat noile perspective asupra creierului vestibular și funcționarea neuronilor vestibulari, cercetarea experimentală a sistemului vestibular și mecanismele cerebrale implicate în mișcare și orientarea în spațiu.

De la studiul sistemului vestibular la peștele-zebră și modelele experimentale pe macaci, până la cercetările avansate realizate de echipe din Franța și Canada, prezentările au evidențiat complexitatea echilibrului și importanța colaborării dintre discipline.

Aceste cercetări nu reprezintă doar un exercițiu de cunoaștere fundamentală. Ele contribuie la construirea bazei științifice de care avem nevoie pentru a îmbunătăți diagnosticul, tratamentul și recuperarea pacienților cu afecțiuni vestibulare.

Tehnologii noi, perspective noi pentru pacient

Un alt punct central al viitorului otoneurologiei vestibulare îl reprezintă integrarea noilor tehnologii în practica medicală.

Inteligența artificială și algoritmii de analiză a datelor pot deschide noi perspective pentru diagnostic și monitorizarea evoluției pacienților cu vertij. Realitatea virtuală și tehnologiile digitale pot contribui la dezvoltarea unor programe de reabilitare vestibulară mai bine adaptate nevoilor individuale.

În paralel, cercetarea implantului vestibular explorează noi posibilități pentru pacienții cu deficite vestibulare severe, în timp ce genetica afecțiunilor audio-vestibulare și terapia genică oferă direcții promițătoare pentru înțelegerea și abordarea unor boli complexe.

Plasticitatea cerebrală, mecanismele de compensare și recuperarea funcției vestibulare completează această perspectivă, subliniind capacitatea sistemului nervos de a se adapta și importanța unei abordări terapeutice individualizate.

Toate aceste direcții au un obiectiv comun: să apropie cercetarea de practica medicală și să transforme progresul științific în beneficii reale pentru pacienți.

O întrebare esențială: cum ajunge descoperirea din laborator la pacient?

Dincolo de diversitatea temelor abordate, congresul a readus în prim-plan o întrebare fundamentală pentru medicina modernă:

Cum transformăm ceea ce descoperim în laborator într-un diagnostic mai bun și într-un tratament mai eficient pentru pacientul cu vertij?

Răspunsul presupune colaborare între cercetători și clinicieni, dialog între specialități, validarea riguroasă a noilor metode și capacitatea de a integra dovezile științifice în practica de zi cu zi.

Pentru medicul care consultă pacientul cu vertij, înțelegerea mecanismelor fundamentale poate contribui la interpretarea mai precisă a simptomelor și la alegerea unei conduite terapeutice adecvate. Pentru cercetător, întrebările întâlnite în clinică pot deveni punctul de plecare al unor noi proiecte și descoperiri.

Această legătură bidirecțională dintre laborator și clinică reprezintă una dintre premisele progresului în otoneurologie.

România și Franța: o colaborare construită în timp

"Pentru mine, participarea la congresul IREV a avut și o semnificație personală.

Am venit pentru prima dată în Franța în perioada 2009–2010, pentru a învăța despre vertij. De atunci, am revenit constant la congrese și întâlniri științifice, iar o parte importantă din formarea mea în domeniul vestibulologiei se datorează școlii franceze și oamenilor extraordinari pe care am avut șansa să-i întâlnesc aici.

De-a lungul anilor, aceste experiențe profesionale s-au transformat în relații de colaborare, încredere și prietenie, care au contribuit la dezvoltarea comunității noastre medicale din România.

Astăzi, am avut onoarea de a vorbi în numele tinerei noastre Societăți de Vertij, Tinitus și Hipoacuzie și, înainte de toate, de a spune mulțumesc.

Mulțumesc medicilor și cercetătorilor francezi care ne-au primit, ne-au împărtășit cunoștințele lor, au venit în România și ne-au sprijinit în organizarea primului nostru congres internațional, în 2025.

O mulțumire specială îi adresez lui Christian Chabbert, co-președintele congresului nostru din 2025, pentru susținere, îndrumare și prietenie.

Aceste gesturi de deschidere și generozitate au contribuit la construirea unei legături științifice care depășește granițele și care ne oferă oportunitatea de a crește împreună."  - Dr. Ioana Alexandra Vodă, Preşedintele SVTH din România

Următoarea întâlnire: București, 2027

Colaborarea dintre România și Franța nu se oprește la Paris. Dimpotrivă, ne dorim ca relațiile construite până acum să devină baza unor noi proiecte comune, a unor schimburi de experiență și a unor inițiative care să contribuie la dezvoltarea cercetării și practicii clinice în domeniul vestibular.

În cadrul întâlnirii de la Paris, am avut bucuria de a transmite colegilor și partenerilor noștri invitația de a reveni în România, la București, în 2027.

Ne dorim să continuăm tradiția dialogului științific internațional și să consolidăm o comunitate profesională în care experiența, ideile și rezultatele cercetării circulă liber, în beneficiul pacienților.

Puntea dintre Franța și România există deja. O construim mai departe prin știință, prietenie și aceeași pasiune pentru înțelegerea echilibrului și a vertijului.

Știința nu are granițe

Congresul inaugural IREV a fost o ocazie de a privi spre viitorul otoneurologiei vestibulare, dar și de a reafirma valoarea colaborării internaționale. De la neuron la pacient, progresul se bazează pe curiozitate, cercetare riguroasă, dialog interdisciplinar și dorința de a transforma cunoașterea în soluții medicale mai bune.

Suntem mândri că Societatea de Vertij, Tinitus și Hipoacuzie din România este alături de IREV la această primă ediție și că putem contribui la dezvoltarea unui parteneriat științific cu perspective pe termen lung.

Mulțumim IREV pentru primirea călduroasă și tuturor colegilor francezi pentru generozitate, colaborare și prietenie.

Continuăm să construim împreună viitorul otoneurologiei vestibulare. Ne revedem la București, în 2027!